- Strigate
- Strigate Stri"gate, a. (Zo["o]l.) Having transverse bands of color. [1913 Webster]
The Collaborative International Dictionary of English. 2000.
Strigate
Look at other dictionaries:
strigate — ˈstrīˌgāt adjective Etymology: New Latin striga + English ate : having strigae * * * strīˈgate or strīˈgose (or / gōsˈ/) adjective (botany and zoology) 1. Marked with streaks … Useful english dictionary
strigate — adj. [L. striga, furrow] Marked with fine, closely set grooves … Dictionary of invertebrate zoology
strigate — stri·gate … English syllables
aclama — ACLAMÁ, aclám, vb. I. tranz. A saluta, a aproba prin strigăte de bucurie, prin manifestări publice ale entuziasmului; a ovaţiona. – Din fr. acclamer, lat. acclamare. Trimis de ana zecheru, 31.07.2002. Sursa: DEX 98 A aclama ≠ a huidui, a… … Dicționar Român
strigăt — STRÍGĂT, strigăte, s.n. 1. Cuvânt, şir de sunete emise de cineva cu voce ridicată; ţipăt, strigare. ♦ Invocare. 2. Anunţare, semnalizare (cu voce puternică); comandă. 3. Sunet, şir de sunete sau zgomot caracteristic scos de un animal sau de o… … Dicționar Român
bisa — BISÁ, bisez, vb. I. tranz. 1. A repeta o parte a programului artistic la cererea publicului. 2. A cere din sală să se execute încă o dată o parte dintr un program artistic. – Din fr. bisser. Trimis de paula, 21.06.2002. Sursa: DEX 98 bisá vb.,… … Dicționar Român
bocet — BÓCET, bocete, s.n. 1. Plâns zbuciumat, însoţit de vaiete, strigăte, tânguiri; jalet, vaiet. 2. Lamentaţie improvizată, de obicei versificată şi cântată pe o anumită melodie, care face parte din ritualul înmormântărilor (la ţară); cântare de mort … Dicționar Român
boci — BOCÍ, bocesc, vb. IV. intranz. şi refl. A plânge tare (cu vaiete şi strigăte). ♦ tranz. A recita bocete la înmormântarea cuiva. – Din boace (înv. şi reg. voce < lat.). Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 A boci ≠ a chicoti … Dicționar Român
chiuitură — CHIUITÚRĂ, chiuituri, s.f. 1. Faptul de a chiui; chiot, chiuit (1). 2. Versuri cu aluzii satirice sau glumeţe, strigate în timpul executării dansurilor populare; strigătură, chiuit (2). [pr.: chi u ] – Chiui + suf. tură. Trimis de valeriu,… … Dicționar Român
cobe — CÓBE, cobe, s.f. 1. Boală a găinilor care se manifestă prin apariţia unei excrescenţe cartilaginoase sub limbă; ţâfnă. ♦ Găină care suferă de această boală. 2. (În superstiţii) Pasăre care, prin strigătul sau prin cântul său, ar prevesti o… … Dicționar Român
