- Destinate
- Destinate Des"ti*nate, a. [L. destinatus, p. p. of destinare. See {Destine}.] Destined. [Obs.] ``Destinate to hell.'' --Foxe. [1913 Webster]
The Collaborative International Dictionary of English. 2000.
Destinate
Look at other dictionaries:
Destinate — Des ti*nate, v. t. To destine, design, or choose. [Obs.] That name that God . . . did destinate. Udall. [1913 Webster] … The Collaborative International Dictionary of English
destinate — index predetermine Burton s Legal Thesaurus. William C. Burton. 2006 … Law dictionary
destinate — des·ti·nate … English syllables
Destinatè — Moun, nan entansyon moun ki ap voye yon bagay, ki ap resevwa bagay la. Pou moun ki ap voye yon bagay, se moun ki ap resevwa bagay la … Definisyon 2500 mo Kreyòl
destinate — I. ˈdestənə̇t, ˌnāt adjective Etymology: Middle English, from Latin destinatus, past participle of destinare 1. archaic : ordained by fate 2. : set apart for … Useful english dictionary
abator — ABATÓR, abatoare, s.n. Ansamblu alcătuit din clădirile, instalaţiile, terenul etc. unde se taie vitele destinate consumului şi se prelucrează carnea proaspătă. – Din fr. abattoir. Trimis de ana zecheru, 08.10.2007. Sursa: DEX 98 abatór s. n. 1 … Dicționar Român
servizio — {{hw}}{{servizio}}{{/hw}}s. m. 1 (raro) Il servire | Condizione di chi è servo | (est., eufem.) Attività svolta a favore di qlco. o qlcu.: essere al servizio di un ideale. 2 Attività lavorativa prestata in casa altrui come domestico: prendere,… … Enciclopedia di italiano
fitofarmacie — FITOFARMACÍE s.f. 1. Domeniu al farmaciei care se ocupă cu prepararea produselor destinate protejării plantelor împotriva paraziţilor. 2. Ştiinţa preparării medicamentelor pe baza plantelor medicinale. – Din fr. phytopharmacie. Trimis de… … Dicționar Român
tipizare — TIPIZÁRE, tipizări, s.f. 1. Reducere a unor tipuri de produse din aceeaşi categorie şi destinate aceluiaşi scop, la cele recunoscute ca fiind mai folositoare şi mai corespunzătoare scopului, care sunt reproduse pe scară largă; standardizare. 2.… … Dicționar Român
servizio — ser·vì·zio s.m. FO 1. dedizione assoluta, impegno incondizionato a favore di una persona, di un istituzione, di una causa, di un ideale, ecc.: essere, vivere al servizio del re, della patria, di Dio | in formule di cortesia: al suo, al vostro… … Dizionario italiano
