- Implorator
-
Implorator \Im"plo*ra`tor\, n.
One who implores. [Obs.]
[1913 Webster]
Mere implorators of unholy suits. --Shak. [1913 Webster]
The Collaborative International Dictionary of English. 2000.
Mere implorators of unholy suits. --Shak. [1913 Webster]
The Collaborative International Dictionary of English. 2000.
implorator — IMPLORATÓR, OÁRE, imploratori, oare, adj. Care imploră; care exprimă implorarea. – Din fr. implorateur. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 IMPLORATÓR adj. rugător, (pop.) rugat. (Cu ton implorator.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa:… … Dicționar Român
implorator — implorˈator noun (Shakespeare) • • • Main Entry: ↑implore … Useful english dictionary
rugător — RUGĂTÓR, OÁRE, rugători, oare, adj. (Adesea adverbial) Care cere cu stăruinţă, care exprimă o rugăminte, care se roagă. – Ruga + suf. ător. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 RUGĂTÓR adj. v. implorator. Trimis de siveco,… … Dicționar Român
implora — IMPLORÁ, implór, vb. I. tranz. A ruga pe cineva stăruitor, cu desperare (şi cu umilinţă). – Din fr. implorer, lat. implorare. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 IMPLORÁ vb. a conjura, (pop.) a jura, a milui, (înv.) a supăra. (Te implora… … Dicționar Român
rugat — RUGÁT adj. v. implorator, rugător. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime RUGÁT s. v. cerere, petiţie. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român